Încă mă pomenesc fascinat, zapând printre canale, de acele emisiuni în care tot felul de "cetățence" cu fizic mai mult sau mai puțin masculin (în orice caz nu se poate spune că nu au ceva băiețos în ele - un glas mai gros, o atitudine cam de șantier, o constituție fizică demnă de un client al sălii de forță) și înarmate cu vreun power tool renovează case. Dacă nu stau cu scula electrică în mână dau sfaturi în marginea a ceea ce fac de parcă un profesor universitar (bărbat!) vorbește, fără să-și ascundă misoginismul, în fața unui amfiteatru plin de persoane purtătoare de tampon.
De unde această fascinație?, mi-am șoptit într-o dimineață cosmică de vară după ce tocmai îmi băusem cafeau numărul doi și urma să aștern câteva gânduri pe un caiet proaspăt cumpărat de la Cărturești. Să existe în mine, chiar fără să-mi dau seama, intenția celui care, cu energia orientată spre exterior, nu se axează decât pe ceea ce se vede, pe ceea ce-i comunică simțurile?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu