O savurare nesimţibilă

     Mi se întâmplase să stagnez într-o cămăruţă cu aspect intim şi să sorb aici o cafea surprinzător de bună. Luată de la un dozator aparţinînd unui magazinaş unde vânzătoarea e şi patroană şi vânzătoare. Cu meclă de o acreală specifică merelor putrede. Şi care cocoană fumează de rupe dimineaţa la prima oră după care face treburi contabibiliceşti în scârbă iar la final se întoarce la ruptul-suptul ţigărilor purtând discuţii stupide cu bărbaţi urâţi, diformi, scheletici şi prăbuşiţi mental. Şi măcar de-ar discuta ceva inteligent! Aş, ţi-ai găsit! Numai treburi d-astea prejudecantice, gen spălări pe creier de tipul lui Simion-ghinion şi al nespălatului ăla cu buze subţiri care se crede trimisul lui Dumnezeu pe Terra. 

     Şi-n timp ce mă ocupam cu sorbitul - geamul fiind întredeschis iar prin el pătrunzând o delicată aromă de primăvară exuberantă - pătrunse înăuntru o figură-gheonoaie trăgînd dupe ea ca un marfar ruginit resturi de nihilism îmbâcsit cu diverse convenţionalisme. Care mai de carie. Acu' cinci minute trecuse prin faţa magazinaşului anterior menţionat şi, din cauza la o concentrare rebelă, nu mă băgase în zeama observaţiunii. Trecuse pe lângă mine răsuflând panicardoid. Mai ştii, poate o tăiase ceva iar toileta instituţiei spre care se îndrepta val-vârtej reprezentase scăparea supremă!

      Mecla-gheonoaie pătrunse, aşadar, în cămăruţă ultravijelios adresându-mi un funambulesc "ce faci, îţi savurezi cafeaua!?" rostit ca şi când s-ar fi aflat - goală - pe un postament într-o aulă plină cu bărbaţi goi muşchiuloşi.

     "Savuraţi-aş mai multe şutuleţe în partea cu carele gândeşti", mi-am şopocăit endoplasmatic. "Bine că venişi matale cu rânjetul ăsta electoral pe buzişoarele-ţi să mă blagosloveşti cu d-alde savurări d-astea bahmuţantice. Da, îmi savuram cafhaua în liştine, dar acum, cu faţa asta a ta de donşuară betrână ia savurarea de unde nu-i".

      Ocaziune cu care n-am mai fost atent la nimic din ceea ce se petrecu împrejur. Şi în mine. Nu pentru mult timp dar atât cât fu m-am simţit ca duza unui cartuş de imprimantă înfundat cu niznaiuri tupeiste.